De ce mereu mă fascinează scările cetăților medievale? Am reflectat de multe ori la această întrebare încercând să găsesc un răspuns potrivit.

Cred că reprezintă nu doar punctul culminant al unei cărări păstrate în timp și peste care timpul și-a pus amprenta sa clară, dar mai cu precădere păstrează esența energiilor pașilor acelor vieți care au călcat-o de-a lungul deceniilor ei de existență.

Și indiferent de unde le privim, este minunat să contemplăm perspectiva vieții, atât cu suișurile cât și cu victoriile ei. Sinteza și puritatea acestei energii a timpului care pulsează sub picioarele noastre, ale trecătorilor. Nu doar scări, ci perspective.